Bătălia Greciei (cunoscută şi ca Operaţiunea Mariţa, germană: Unternehmen Marita) a fost una dintre bătăliile celui de-al Doilea Război Mondial ce s-a desfăşurat pe teritoriul Greciei continentale şi în sudul Albaniei. Părţile combatante au fost Regatul Greciei şi Commonwealthul Britanic (făcând parte din rândul Aliaţilor din cel de-al Doilea Război Mondial) pe de-o parte şi Germania Nazistă, Italia Fascistă şi Bulgaria (Puterile Axei) în tabăra opusă. Împreună cu Bătălia din Creta şi acţiunile navale din Marea Egee, Bătălia Greciei este considerată parte a mai vastei Campanii din Balcani din cadrul celui de-al Doilea Război Mondial.

De obicei, Bătălia Greciei este considerată o continuare a războiului greco-italian, care a început odată cu atacul lansat de Italia de la bazele din Albania împotriva Greciei pe 28 octombrie 1940. În numai câteva săptămâni, forţele italiene au fost respinse din Grecia de forţele elene, iar mai apoi tot acestea au reuşit să ocupe o bună parte a sudului Albaniei. În martie 1941, grecii au respins un contraatac major al italienilor, iar germanii au fost forţaţi să vină în sprijinul aliaţilor lor. Operaţiunea Mariţa a început pe 6 aprilie 1941, trupele germane traversând graniţa bulgaro-elenă. Forţele combinate greco-britanice au luptat cu mare tenacitate, dar au fost depăşite numeric şi au fost obligate să se retragă. Atena a fost cucerită de germani pe 27 aprilie. Britanicii au reuşit să evacueze aproximativ 50.000 de soldaţi. Campania din Grecia s-a încheiat cu o victorie rapidă (24 de zile) şi completă odată cu ocuparea portului Kalamata din Peloponez.

Există o serie de istorici care consideră campania din Grecia ca fiind decisivă pentru deznodământul conflagraţiei mondiale. Astfel, întârzierea provocată de campania din Grecia avea să provoace eşecul germanilor în faţa Moscovei şi mai apoi seria de înfrângeri de pe frontul de răsărit. Există şi păreri conform cărora invazia din Grecia nu a avut nicio influenţă asupra datei de declanşare a Operaţiunii Barbarossa. Mai mult, intervenţia britanică în sprijinul elenilor a fost caracterizată de aceşti din urmă comentatori ca fiind o acţiune inutilă, o decizie politică şi sentimentală sau chiar o gafă strategică.

• Ayaan Hirsi Ali, cunoscută pentru poziţia critică faţă de religia islamică şi situaţia femeii supusă discriminării, dar şi pentru redactarea scenariului filmului Submission (regizat de Theo van Gogh) este nevoită să trăiască în exil sub protecţia autorităţilor olandeze.
• Lungimea solifugelor (foto), un ordin de arahnide, care include peste 1 000 de specii, ajunge până la 7 cm, masculii fiind de obicei mai mici decât femelele. Existenţa veninului la aceste artropode face subiectul unei controverse, întrucât există doar un singur studiu — neconfirmat — cu privire la acest aspect.
• Situată pe vârful omonim, Cabana Omu din Munţii Bucegi este cabana plasată la cea mai mare înălţime în Munţii Carpaţi (2505 m), fiind şi cel mai înalt punct locuit permanent din România.
• Crucea Trinitas de pe Dealul Păun, amplasată în anul 2006 la iniţiativa mitropolitului Daniel Ciobotea (actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române), este cea mai înaltă cruce din România, depăşind ca înălţime Crucea de pe Caraiman.
• Fotbalistul olandez Edgar Davids era nevoit ca în timpul meciurilor să poarte ochelari de protecţie, întrucât suferea de glaucom.
• Conducta de gaze naturale a proiectului „Nord Stream”, care prevede formarea unei legături între Rusia şi Germania, va intra în funcţiune în anul 2011 şi va avea o capacitate anuală de 27,5 miliarde metri cubi, în timp ce a doua conductă, paralelă cu prima, care va fi gata până în 2012, va permite dublarea cantităţilor transportate, la 55 miliarde de metri cubi.
• Ultima înmormântare hasidică în cimitirul evreiesc din Hotin a avut loc în 1990. Graniţele cimitirului sunt neschimbate din 1939, iar terenurile apropiate sunt folosite în agricultură.

• 7 martie The Hurt Locker, un lung-metraj regizat de Kathryn Bigelow (foto) a câştigat premiul pentru cel mai bun film, la ediţia din 2010 a premiilor Oscar. Bigelow a devenit prima femeie laureată cu premiul pentru cel mai bun regizor.
• 15 februarie Două trenuri de pasageri s-au ciocnit la sud de Bruxelles, între Halle şi Buizingen, accidentul fiind soldat cu cel puţin 18 decese.
• 9 februarie A doua Comisie Europeană condusă de José Manuel Durão Barroso (foto) a fost validată de Parlamentul European
• 30 ianuarie / 6 ianuarie Ziarul Ziua şi-a încetat şi apariţia online. La data de 7 ianuarie 2010, ziarul a apărut pentru ultima dată în variantă tipărită. O soartă asemănătoare au avut-o în ultimul timp şi alte ziare româneşti, precum Gardianul, Cotidianul şi Business Standard. Toate aceste publicaţii ajunseseră în ultimul timp sub controlul omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.
• 29 ianuarie Scriitorul american J. D. Salinger, cunoscut pentru romanul De veghe în lanul de secară (1951), a murit la vârsta de 91 de ani. Salinger a trăit departe de viaţa publică, ultima sa carte apărând în anul 1965.

Mai multe informaţii la Wikiştiri

Pentru prima dată la Wikipedia? Citiţi aici.

• Toţi utilizatorii interesaţi sunt invitaţi să participe la Wikiproiectul Oraşele României.
• Răsfoiţi articolele de calitate şi faceţi propuneri pentru noi astfel de articole.
• Consultaţi politica oficială
• Eticheta Wikipediei
• Există peste 13 800 de localităţi în România şi 1 500 în Republica Moldova. Noi avem câte un articol pentru fiecare dintre ele. Vă invităm să scrieţi despre localitatea dumneavoastră preferată.
• Luaţi-vă un autointerviu şi participaţi la promovarea proiectului